Primavara

Primavara pe aleile sufletului
unde urmele tale vorbesc
de primul cuvant
ce-si plange-n tacere literele
peste ultimul sarut,
prima toamna impreuna
cand s-a nascut un alt
calendar...

Primavara pe genele mele
unde se impletesc
lacrimi ce te cheama inapoi,
plansul nu stie sa-mi planga inima,
sa lase amintirile pe o plaja pustie
si sa-mi dea o alta inima,
un alt destin pe care sa-l iau
dintr-un capat de unde
dragostea nu e legata la ochi,
spune pe nume si lasa loc
de uitare...

Primavara intre bratele mele
unde sunt eu...
toamna in care au inflorit ghioceii
sub cerul unui rasarit
ce a privit iubirea din ochii nostri
palind incet intr-o eclipsa,
cosmosul s-a rusinat cand...
si-a amintit de oameni.

Fotografia vietii

Chipuri umede de lacrimi,
chipuri inclestate-n zambete,
in tristeti nepieritoare,
in dor prelung
si vise nesfarsite.

Chipuri cu priviri
ce tac si vorbesc
intr-o limba
pe care numai sufletul o cunoaste.

Chpuri dragi,
chipuri ce nu pot fi uitate
sau uitate prea devreme,
chipuri vagi,
chipuri straine...

Chipuri cu mii de povesti
pe frunte,
cu suferinte intre buze,
traiesc pentru o clipa
si mor in albumul
amintirilor...

Cea mai trista zi

Cea mai trista zi
din cel mai indepartat an,
astazi-
un alt ieri
amestecat
cu degetele
unui nebun
ce nu-si arata
nebunia
celorlati
nebuni.

Cea mai trista zi
ar fi 18 ianuarie,
luni...

Un albastru inchis
isi trage cortina
peste toate
intamplarile
din cea mai trista zi.

Maine ar fi vorba
sa vedem putin violet
intr-un colt de zapada
viscolita...

In cea mai trista zi
ma gandesc la
cea mai fericita zi
din an...
mi-o imaginez undeva
la sfarsitul lui mai,
intr-o gradina linistita,
un rasarit racoros,
un sarut sa-mi aduca
la viata fericirea pierduta.

Prag de primavara

Izvoare de lumina
in vazduhul indepartat
scutura ploaie de stele
peste alei,
peste zapezi,
peste sufletele
ce asteapta primavara.

Luna, fa-ma mireasa
in ultima noapte
din iarna.
,
Aripi dezghetate
in prag de primavara
deseneaza visul
primului zbor.

Ce anotimp

Ce anotimp este
intre ultima zi de iarna
si ploaia de stele fierbinte?

Ce anotimp este
intre rasaritul din privirea ta
si o stea ce moare
in tacerea universului?

Ce anotimp este
intre luna ce mi-a furat visele
si trandafirii exilati
intr-o camera goala?

Ce anotimp e pe cerul
sufletului meu?

Ce anotimp e in gandul tau
cand apar?

Povestea vietii

Povesti...
Povesti cu printi si printese,
povesti cu vrajitoare si cersetori,
povesti alb-negru sau
in valuri de culori,
povesti scrise si nescrise,
povestea mea, povestea ta...

Povestea noastra
traita si de altii,
uitata de altii,

Povestea lor
citita de noi,

Povestea lui si a ei
visata de ei,

Povestea
vietii
scrisa de
Dumnezeu
acum o eternitate
si cateva clipe,
cu un singur
inceput
si infinite finaluri.

Dumnezeu doarme acum,
prin vietile noastre
ii citim inca o data
povestea scrisa de El.

Povestea vietii...
in care punctul
e un semn de intrebare,
in care tacerea e
un raspuns ce prea tarziu
inveti sa-l citesti.

Nu stiu prea multe

Nu stiu prea multe.

Toate se impletesc intr-un haos
cernit spre mine
cu multe,
prea multe
pentru a fi intelese,
adunate, impartite,
aruncate...

Stiu din ce in ce mai putine,
de ieri, de acum doua ierni,
m-am obisnuit cu putinul,
cu simplitatea
de a prinde radacini
doar cu doua cuvinte...

Putinul nu s-a obisnuit cu mine...
Mi-a dat o primavara sa uit
aproape tot...